Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a publicat recent cel mai nou raport consolidat privind aplicarea sancțiunilor în Uniunea Europeană (documentul oficial ESMA43-502934634-2902), marcând primele măsuri coercitive aplicate în baza Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA). Documentul, corelat cu Opinia de supraveghere ESMA75-113276571-1742 adresată autorităților naționale competente, confirmă trecerea într-o nouă etapă de monitorizare: de la simpla înregistrare a entităților la verificarea strictă a conduitei de piață și sancționarea directă a neconformităților.
Primele măsuri de sancționare și decizia fermă a autorităților europene
Potrivit raportului emis de ESMA, autoritățile de supraveghere naționale din statele membre ale Spațiului Economic European au început deja executarea atribuțiilor conferite de legislația europeană. Primele măsuri au inclus amenzi administrative de până la 600.000 de euro, ordine de încetare a activității neautorizate și revocări de licențe pentru furnizorii de servicii de criptoactive (CASP) care au încălcat dispozițiile de transparență și protecție a investitorilor.
Totodată, prin Opinia adoptată în temeiul Art. 29 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, ESMA solicită autorităților naționale – inclusiv Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) din România – să impună furnizorilor de servicii sistarea oricăror operațiuni legate de activele de tip monedă electronică (EMT) și jetoanele raportate la active (ART) care nu respectă cerințele MiCA. ESMA invocă în mod expres Art. 66 alin. (1) din Regulamentul MiCA, stipulând că furnizorii au obligația legală de a acționa onest, echitabil și profesionist, în cel mai bun interes al clienților. În acest sens, autoritățile cer remedierea expunerilor existente în termen de maximum trei luni, avertismentele de risc nemaifiind considerate suficiente pentru a justifica menținerea la tranzacționare a unor active neconforme.
Impactul asupra investitorilor români și schimbul automat de date
Pentru utilizatorii și investitorii din România, măsurile luate la nivelul Uniunii Europene au consecințe practice imediate. Platformele de tranzacționare licențiate în UE vor continua delistarea sau blocarea accesului la stablecoins neautorizate, permițând exclusiv retragerea sau conversia ordonată a activelor existente. Acest cadru de reglementare sporește protecția fondurilor, însă impune investitorilor o monitorizare atentă a instrumentelor digitale pe care le dețin în portofoliu.
În paralel cu regulile MiCA, România a consolidat și mecanismele de monitorizare fiscală prin transpunerea Directivei (UE) 2023/2226 (DAC8) prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2025. Prin aplicarea Ordinului ANAF nr. 750/2026, care instituie formularul informatic F8000, furnizorii de servicii cripto sunt obligați să colecteze și să raporteze anual către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) detalii complete privind identitatea utilizatorilor, datele de rezidență fiscală și volumele tranzacționate, date ce fac obiectul schimbului automat de informații între statele membre UE.
Cum se declară veniturile crypto conform Codului Fiscal
În plan național, veniturile realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală sunt reglementate explicit în Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Conform Art. 114 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 227/2015, aceste sume sunt încadrate în categoria veniturilor din alte surse.
Determinarea obligațiilor fiscale se realizează prin aplicarea prevederilor din Art. 116 alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal (actualizat prin pachetele legislative recente, inclusiv Legea nr. 239/2025). Astfel, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil prin Declarația Unică (formularul 212) aplicat asupra câștigului net, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și cel de achiziție, diminuat cu costurile directe aferente tranzacțiilor. Prevederile legale mențin excepția conform căreia câștigul sub nivelul a 200 de lei pe tranzacție nu se impozitează, dacă suma totală a câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește plafonul de 600 de lei.
În plus, dacă venitul net anual din criptomonede, cumulat cu celelalte venituri extrasalariale prevăzute de Art. 155 alin. (1) lit. h) din Codul Fiscal, depășește plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară, intervine și obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%, conform Art. 170 din Legea nr. 227/2015. Pentru a evita erorile de calcul și sancțiunile ANAF, impozitul pe veniturile din crypto poate fi estimat gratuit pe cryptotax.ro, ajutând contribuabilii să își planifice obligațiile anuale din timp.
Acest articol are caracter informativ, nu constituie consiliere fiscală sau juridică, iar pentru situații specifice este recomandată consultarea unui consultant fiscal autorizat.
