Pe măsură ce piața activelor digitale continuă să se maturizeze, autoritățile românești fac pași importanți pentru a alinia legislația națională la standardele europene. Un proiect de Ordonanță de Urgență privind implementarea Regulamentului (UE) 2023/1114, cunoscut sub denumirea de MiCA (Markets in Crypto-Assets), a fost analizat recent de Guvernul României, marcând o etapă crucială în crearea unui cadru legal robust pentru criptoactive.
Discuțiile guvernamentale din 2 aprilie 2026 privind acest proiect de OUG subliniază angajamentul României de a integra piața criptoactivelor într-un sistem financiar reglementat și transparent. Acest demers vine în contextul unei presiuni crescânde pentru claritate legislativă la nivel european și național, cu scopul principal de a proteja investitorii și de a asigura stabilitatea pieței.
Implicațiile Cheie ale Proiectului de Ordonanță de Urgență
Proiectul de Ordonanță de Urgență analizat de Guvern are implicații semnificative pentru toți participanții de pe piața românească a criptoactivelor. Printre cele mai importante măsuri propuse se numără:
- **Desemnarea Autorităților Competente**: Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) sunt desemnate ca autorități competente, având atribuții distincte în domeniul criptoactivelor. ASF va supraveghea emiterea token-urilor referențiate la active (ART-uri) și a altor criptoactive care nu sunt token-uri de monedă electronică, precum și furnizarea de servicii de criptoactive, inclusiv operarea Crypto ATM-urilor. BNR, pe de altă parte, va fi responsabilă exclusiv pentru emiterea token-urilor de monedă electronică (EMT-uri) de către instituțiile de credit și de monedă electronică aflate sub supravegherea sa.
- **Regim de Autorizare și Supraveghere**: Se instituie un regim clar de autorizare și supraveghere pentru furnizorii de servicii de criptoactive, incluzând cerințe tehnice specifice. Acest lucru va asigura un nivel crescut de profesionalism și securitate pe piață.
- **Reglementarea Crypto ATM-urilor**: Activitatea terminalelor de tip Crypto ATM va fi reglementată, impunându-se obligativitatea obținerii avizelor tehnice, monitorizarea acestora și crearea unui registru național unic administrat de ICI (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică). Operatorii existenți vor trebui să-și actualizeze obiectul de activitate și să notifice ASF sau BNR, în funcție de serviciile oferite.
- **Cadru Sancționator**: Proiectul de lege stabilește un cadru sancționator pentru nerespectarea prevederilor legale, asigurând o aplicare eficientă a noilor norme.
- **Taxe și Tarife**: Sunt introduse taxe și tarife pentru activitățile desfășurate de ICI și de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), contribuind la susținerea eforturilor de reglementare și supraveghere.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru transpunerea Regulamentului MiCA, care urmărește creșterea încrederii în piețele de criptoactive, protejarea investitorilor, prevenirea spălării banilor și a altor activități financiare ilegale, precum și stabilirea unui mediu predictibil pentru inovația digitală la nivelul Uniunii Europene.
Contextul Fiscal Actual: Intensificarea Verificărilor ANAF
În paralel cu aceste demersuri legislative la nivel guvernamental, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intensifică verificările la persoanele fizice cu privire la veniturile obținute din investițiile în criptomonede și bursă. Această acțiune subliniază importanța conformării fiscale pentru investitorii români în active digitale.
Începând cu 1 ianuarie 2026, platformele de tranzacționare cu criptoactive sunt obligate să raporteze anual către ANAF informații complete despre tranzacțiile utilizatorilor, conform unei Ordonanțe de Urgență (OUG nr. 71/2025) care transpune Directiva europeană DAC8 (nr. 2226/2023). Aceasta înseamnă că transparența pe piața cripto crește exponențial, iar autoritățile fiscale au acum acces la datele necesare pentru a corela veniturile declarate cu tranzacțiile reale.
Veniturile obținute din tranzacționarea criptomonedelor sunt impozabile în România, fiind încadrate la alte surse de venit, conform Art. 116 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal. Începând cu anul 2026, aceste venituri pot fi impozitate cu până la 16%, în funcție de regimul fiscal aplicabil. Este crucial ca investitorii să păstreze o evidență clară a tuturor tranzacțiilor, incluzând momentul achiziției, prețul de cumpărare, momentul vânzării și profitul realizat, pentru a evita estimările în defavoarea contribuabilului din partea ANAF.
Spre un Cadru Coerent și Transparent
Demersurile Guvernului României pentru implementarea MiCA, alături de intensificarea verificărilor fiscale de către ANAF, indică o direcție clară către un mediu mai reglementat și transparent pentru piața criptoactivelor. Aceste măsuri nu doar că protejează investitorii, dar contribuie și la creșterea încrederii în acest sector, facilitând integrarea activelor digitale în ecosistemul financiar tradițional.
Pentru investitorii români, este imperativ să fie la curent cu aceste modificări legislative și să-și adapteze strategiile de declarare a veniturilor. Impozitul pe veniturile din criptomonede poate fi estimat gratuit pe cryptotax.ro, un instrument util pentru conformarea fiscală.
Disclaimer: Acest articol are caracter pur informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Pentru situații specifice și interpretarea exactă a legislației, este recomandată consultarea unui consultant fiscal sau juridic autorizat.
