Peisajul fiscal pentru investitorii în criptomonede din România a suferit modificări semnificative începând cu 1 ianuarie 2026, odată cu intrarea în vigoare a unor noi prevederi care vizează atât majorarea cotei de impozitare, cât și introducerea unui sistem de raportare automată a tranzacțiilor. Aceste măsuri, menite să aducă mai multă transparență și să combată evaziunea fiscală, aliniază legislația națională la standardele europene și internaționale, în special la Directiva UE privind cooperarea administrativă (DAC8) și Cadrul de Raportare a Criptoactivelor (CARF) al OECD.
Impozit Majorat și Obligații Fiscale pentru Persoanele Fizice
Una dintre cele mai importante schimbări pentru persoanele fizice care obțin venituri din criptomonede este majorarea cotei de impozitare. Începând cu 1 ianuarie 2026, câștigurile rezultate din transferul de monedă virtuală sunt impozitate cu o cotă de 16%, în creștere de la vechea cotă de 10%. Această modificare transformă criptomonedele într-un domeniu cu un tratament fiscal mai strict, similar cu cel aplicat investițiilor tradiționale, reflectând eforturile autorităților de a consolida bugetul și de a armoniza fiscalitatea activelor digitale la nivel european.
Din punct de vedere fiscal, veniturile din criptomonede sunt încadrate în categoria „veniturilor din alte surse” conform Art. 116 alin. (1) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal. Ceea ce se impozitează este câștigul, definit ca diferența pozitivă dintre prețul de vânzare/valorificare și prețul de achiziție al criptomonedelor, din care se scad costurile directe aferente tranzacției (de exemplu, comisioanele). Este crucial de reținut că impozitarea are loc în momentul valorificării criptomonedelor în monedă fiat (cum ar fi RON sau EUR) sau în momentul utilizării acestora pentru achiziționarea de bunuri sau servicii.
Pe lângă impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) rămâne o obligație pentru persoanele fizice ale căror venituri din alte surse, inclusiv cele din criptomonede, depășesc anumite plafoane anuale. Aceste plafoane sunt stabilite în funcție de salariul minim brut pe țară și se referă la 6, 12 sau 24 de salarii minime brute. Astfel, dacă veniturile nete depășesc aceste praguri, investitorii datorează CASS, pe lângă impozitul pe venit.
Există în continuare o excepție de la impozitare pentru câștigurile mici: un câștig sub 200 RON pe tranzacție nu este impozabil, cu condiția ca totalul câștigurilor scutite într-un an fiscal să nu depășească 600 RON. Totuși, chiar și în aceste cazuri, este recomandată păstrarea unei evidențe clare a tranzacțiilor.
Declarația și plata impozitului se realizează anual, prin depunerea „Declarației Unice” (Formularul 212) la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), până la data de 25 mai a anului următor celui în care a fost realizat venitul. Astfel, pentru veniturile obținute în anul 2025, termenul de depunere și plată este 25 mai 2026. Pentru estimarea gratuită a impozitului pe veniturile din crypto, platforma cryptotax.ro poate oferi o resursă utilă.
Raportarea Automată a Tranzacțiilor și Alinierea la Standardele Europene
Un element de noutate major, cu impact semnificativ, este introducerea raportării automate a tranzacțiilor cu criptoactive. Guvernul României a adoptat o Ordonanță de Urgență care modifică Codul de Procedură Fiscală, obligând platformele de tranzacționare de criptomonede să transmită automat către ANAF date detaliate despre utilizatorii români. Această măsură, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026, aliniază legislația românească la standardul internațional CARF (Crypto-Asset Reporting Framework) și la Directiva europeană DAC8 (Directiva 2023/2226), care vizează schimbul automat de informații fiscale între statele membre UE.
Scopul principal al acestei reglementări este combaterea evaziunii fiscale și creșterea transparenței pe piața cripto. Toți furnizorii de servicii de criptoactive, inclusiv platformele din afara României care deservesc rezidenți români, sunt acum obligați să se înregistreze la ANAF și să transmită anual informații despre tranzacțiile efectuate. Aceste informații includ date de identificare ale utilizatorilor (nume, adresă, cod numeric personal sau identificator fiscal, data și locul nașterii), valoarea activelor tranzacționate, transferate sau convertite, precum și valorile acestora la momentul operațiunilor.
Practic, ANAF va avea acces la o imagine completă a evoluției portofoliilor utilizatorilor, putând calcula veniturile și câștigurile impozabile fără a mai depinde exclusiv de declarațiile voluntare ale contribuabililor. Platformele care nu respectă aceste obligații de raportare riscă amenzi substanțiale, cuprinse între 50.000 și 150.000 RON, iar în cazul unei neconformări repetate, accesul la respectivele platforme ar putea fi blocat în România.
Termenul limită pentru ca platformele să atingă conformitatea deplină cu sistemele de raportare și controalele interne, inclusiv KYC (Know Your Customer), este 1 iulie 2026. Ulterior, primul schimb automat de date privind tranzacțiile din 2026 între autoritățile fiscale ale UE va avea loc până la 30 septembrie 2027. Acest lucru subliniază trecerea definitivă a criptomonedelor din zona gri a fiscalității către un cadru reglementat și transparent.
Disclaimer: Acest articol are caracter pur informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Legislația fiscală poate fi complexă și se poate modifica. Pentru situații specifice și interpretări individuale, este esențial să consultați un consultant fiscal sau juridic autorizat.
